Un nou episod controversat zguduie piața imobiliară din Timișoara. Palatul Marshall, emblematic pentru oraș, a fost achiziționat recent de Ion-Nelson Mihai, fiul celebrului clan Cârpaci, într-o tranzacție suspectă, intermediată printr-o firmă elvețiană.
Imobilul, situat în zona Pieței Maria, vizavi de Palatul Apelor, a fost construit la începutul secolului XX și este inclus în situl urban al vechiului cartier Iosefin, fiind pe lista Monumentelor istorice. Proiectat de arhitectul Martin Gemeinhardt, palatul se remarcă prin fațade bogat decorate și turnuri elegante, parte a esplanadei Cetății.
Palatul Marshall face parte dintr-un ansamblu de clădiri cu stil similar, dispuse pe fronturi continue, cu regim de înălțime de parter și două etaje. În trecut, proprietarul locuia în partea din față, în timp ce restul apartamentelor erau închiriate. În lista proiectelor arhitectului Gemeinhardt figurează și alte clădiri emblematice ale orașului, precum Casa cu păuni și bufnițe sau Palatul Casei de Economii Timișorene.
Cum a ajuns Palatul Marshall în mâinile clanului Cârpaci?
Imobilul a fost dobândit prin succesiune în 2004 de Marius Dionisie Liuba și Sabina Antoaneta Liuba. În 2021, Marius Dionisie Liuba devine proprietar integral, iar în 2024 începe procedura de vânzare, după obținerea hotărârii de Consiliu Local din decembrie 2024, cu prețul de 2.200.000 de euro.
- Primăria Timișoara a votat vânzarea în decembrie 2024
- Inițial, Direcția Județeană pentru Cultură Timiș nu și-a exercitat dreptul de preemțiune
- Clădirea a fost vândută firmei elvețiene L Grey Agriculture SRL în februarie 2025
- Prețul de vânzare a fost de 2.200.000 de euro
- În decembrie 2025, imobilul a fost revândut pentru 2.300.100 euro
- Noul cumpărător a fost Ion-Nelson Mihai, fiul lui Cârpaci
Suspiciuni privind legalitatea tranzacției și motivele din spatele vânzării
Analizele indică o posibilă premeditare în această tranzacție. Sursele susțin că Primăria Timișoara ar fi exercitat dreptul de preemțiune dacă palatul ar fi fost cumpărat de clanul Cârpaci, însă acest lucru nu s-a întâmplat.
De asemenea, graba cu care firma elvețiană a revândut imobilul, la un profit de doar 100.100 euro, ridică semne de întrebare. Diferența de preț și timpul scurt dintre tranzacții sugerează o strategie bine calculată, având în vedere valabilitatea de un an a adeverinței de neexercitare a dreptului de preemțiune.
Contractul a fost semnat la notarul controversat Massimo Dzaka, iar firma elvețiană a luat și un împrumut de la Vista Bank, trecut în Cartea Funciară, ceea ce adaugă un plus de complexitate și suspiciune în această tranzacție.
Toate aceste elemente indică o posibilă intenție de a evita intervenția autorităților și de a facilita accesul clanului Cârpaci la un monument istoric emblematic al Timișoarei, într-un mod cât mai discret și rapid.
Reacțiile oficiale sunt încă așteptate, însă această situație ridică semne de întrebare asupra transparenței și legalității procesului de vânzare al unui imobil de importanță istorică și culturală.