Sursă: Tion.ro
Potrivit unor surse politice citate de Știrile Pro TV, forma actuală a Legii salarizării din România a fost respinsă de oficialii europeni. Comisia Europeană consideră că impactul bugetar al proiectului poate fi prea mare și nu respectă condițiile stabilite în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În discuțiile cu reprezentanții UE, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat mai multe scenarii privind evoluția cheltuielilor de personal. Printre variantele analizate s-au aflat creșteri ale bugetului pentru salarii cu aproximativ 12 sau chiar 16 miliarde de lei în 2027, față de 2026. În discuțiile inițiale, s-a luat în calcul o creștere de circa 8 miliarde de lei.
Negocieri europene despre impactul bugetar al legii salarizării
Reprezentanții Comisiei Europene nu sunt de acord nici cu varianta de 12 miliarde, nici cu cea de 16 miliarde de lei, dacă nu se implementează măsuri de compensare. O soluție ar fi reducerea unor drepturi sociale, precum cele acordate urmașilor prizonierilor de război, însă această măsură trebuie transpusă într-un proiect de lege și aprobată de Parlament pentru a fi validă.
- Reducerea drepturilor sociale pentru anumite categorii
- Implementarea etapizată a creșterilor salariale
- Discuții despre măsuri de compensare bugetară
- Posibile reduceri în alte zone ale bugetului
- Impact politic și reacții publice
Situația bugetară și riscurile pentru România
Ministerul Finanțelor susține în continuare varianta inițială, care prevede o creștere de 8 miliarde de lei în 2027. Însă, pentru ca reforma să fie aprobată și să nu fie penalizată, trebuie să fie percepută ca sustenabilă și credibilă de către Bruxelles. Termenul pentru finalizarea reformei este 31 august 2026, iar neîndeplinirea condițiilor poate duce la pierderea a 770 milioane euro din fondurile PNRR.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, atrage atenția asupra datoriei publice, care a depășit 60% din PIB, și subliniază că disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune. Datele Eurostat indică o datorie de 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026.