Sursă: Tion.ro
Guvernul a aprobat o hotărâre care modifică și completează acte normative din domeniul ocupării forței de muncă, la propunerea Ministerului Muncii. Aceasta stabilește cadrul procedural pentru aplicarea unitară a măsurilor prevăzute în Ordonanța de urgență nr. 11/2026, pentru a fi implementate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și structurile sale teritoriale.
Printre principalele măsuri se numără acordarea unei prime de stabilitate pentru tinerii care se angajează pentru prima dată cu contract pe perioadă nedeterminată. Aceștia vor primi 1.000 de lei lunar în primul an și 1.250 de lei lunar în al doilea an de activitate. De asemenea, se extind categoriile de persoane pentru care firmele pot primi subvenții, iar pragul de vârstă pentru șomerii beneficiari crește de la 45 la 50 de ani.
Ce măsuri sunt incluse pentru sprijinirea tinerilor pe piața muncii?
Hotărârea prevede și includerea în categoria angajatorilor de inserție a întreprinderilor sociale de inserție, precum și clarificarea definiției persoanelor vulnerabile. Documentele pentru accesul la aceste beneficii pot fi depuse și online, pentru a simplifica procedurile și a digitaliza procesul.
- Prime de 1.000 de lei în primul an și 1.250 de lei în al doilea an pentru tinerii angajați pentru prima dată
- Extinderea categoriilor de persoane eligibile pentru subvenții
- Creșterea pragului de vârstă pentru beneficiari de la 45 la 50 de ani
- Includerea întreprinderilor sociale de inserție în categoria angajatorilor de inserție
- Depunerea documentelor online pentru reducerea birocrației
Care sunt provocările tinerilor NEET în România?
Potrivit analizelor, România are una dintre cele mai ridicate rate ale tinerilor NEET (care nu muncesc și nu urmează studii sau formare profesională), fiind aproape dublă față de media europeană. Aproximativ 19,4% dintre tinerii români se află în această situație, iar tranziția de la școală la piața muncii este mai dificilă comparativ cu alte state europene.
De asemenea, doar 1,2% dintre studenții români lucrează în timpul studiilor, fiind cel mai scăzut procent din UE, iar 97% dintre tinerii înscriși în învățământ nu au experiență pe piața muncii. Autoritățile speră ca noile măsuri să reducă această diferență și să faciliteze integrarea tinerilor pe piața muncii.
Guvernul subliniază că aceste măsuri nu implică cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat și nu adaugă noi drepturi, ci facilitează aplicarea celor deja existente, pentru a sprijini tinerii și angajatorii în procesul de inserție profesională.