Sursă: Tion.ro

Guvernul a aprobat o hotărâre care modifică și completează acte normative din domeniul ocupării forței de muncă, la propunerea Ministerului Muncii. Aceasta stabilește cadrul procedural pentru aplicarea măsurilor introduse prin Ordonanța de urgență nr. 11/2026, pentru a fi implementate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și structurile sale teritoriale.

Printre principalele măsuri se numără acordarea unei prime de stabilitate pentru tinerii care se angajează pentru prima dată cu contract pe perioadă nedeterminată. Aceștia vor primi 1.000 de lei lunar în primul an și 1.250 de lei lunar în al doilea an de activitate. De asemenea, se extind categoriile de persoane eligibile pentru subvenții, iar pragul de vârstă pentru șomeri beneficiați crește de la 45 la 50 de ani.

Ce prevede noua hotărâre pentru angajatori și tineri

Documentele pot fi depuse și online, în cadrul procesului de digitalizare și simplificare a procedurilor. Potrivit ministrului Muncii, Dragoș Pîslaru, aceste măsuri sunt menite să faciliteze accesul pe piața muncii și să reducă birocrația.

• Primele pentru tineri se acordă pentru angajarea în primul și al doilea an de activitate
• Pragul de vârstă pentru beneficiari crește de la 45 la 50 de ani
• Se extind categoriile de angajatori eligibili pentru subvenții
• Documentele pot fi depuse online pentru a simplifica accesul

Provocările integrării tinerilor pe piața muncii în România

Autoritățile subliniază că, în ciuda acestor măsuri, integrarea tinerilor pe piața muncii rămâne o provocare. România are una dintre cele mai ridicate rate ale tinerilor NEET, adică persoane între 15 și 29 de ani fără loc de muncă și fără educație sau formare profesională.

Potrivit datelor Eurostat și OECD, aproape 20% dintre tinerii români se află în această situație, aproape dublu față de media europeană de 11%. Tranziția de la școală la piața muncii este mai dificilă comparativ cu alte state europene, doar 1,2% dintre studenți lucrează în timpul studiilor, iar 97% dintre tinerii învățământ nu au experiență profesională.

În vestul țării, rata tinerilor NEET este mai apropiată de media europeană, însă provocările persistă. Noile măsuri vizează reducerea acestor diferențe și facilitarea accesului tinerilor pe piața muncii, dar implementarea lor trebuie să fie eficientă pentru a avea impact real.

Autoritățile afirmă că aceste inițiative nu implică cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat și nu adaugă drepturi noi față de cele deja prevăzute în ordonanță. Scopul este ca fiecare tânăr și angajator să beneficieze de proceduri simple și transparente, oriunde în țară.